http://lup-alb.ro en-us http://lup-alb.ro N/A primulasalt@yahoo.com Wed, 08 Feb 2012 01:05:02 +0200 20 http://lup-alb.ro/articles/415/1/Copiii-care-tr%26%23259%3Biesc-l%E2ng%26%23259%3B-un-animal-de-cas%26%23259%3B-au-un-risc-mai-mic-de-a-dezvolta-alergii Mulţi părinţi se tem de creşterea unui câine sau a unei pisici în casă, deoarece cred că acest lucru ar putea creşte şansele ca un copil să dezvolte mai multe alergii. Dar dovezile ştiinţifice demonstrează contrariul. Majoritatea studiilor actuale demonstrează că cei care au fost expuşi în primul an de viaţă la un animal de companie au prezentat un risc mai mic de a dezvolta alergii la câini sau pisici mai târziu în viaţă. Într-un ultim studiu apărut luna aceasta în jurnalul Clinical & Experimental Allergy, cercetătorii de la Spitalul Henry Ford din Detroit au urmărit 566 de băieţi şi fete de la naştere până la vârsta de 18 ani, colectând cu regularitate date de la copiii din familiile care creşteau animale de companie în casă. La sfârşitul studiului, cercetătorii au luat mostre de sânge de la copii şi au testat subiecţii pentru alergii la câini sau pisici. Copiii care au crescut alături de pisici în primul an de viaţă prezentau un risc de două ori mai scăzut la dezvoltarea unei alergii la pisici decât cei care nu au avut animale de companie. Un risc scăzut a fost descoperit şi la băieţii care au trăit de mici cu câini în casă, deşi efectul nu a fost la fel de puternic ca şi în cazul fetelor. Cercetătorii au concluzionat că expunerea la vârste înaintate nu face mare diferenţă. "Primul an de viaţă este o perioadă critică din copilărie, în care expunerea la câini sau pisici influenţează sensibilizarea la animale", concluzionează autorii studiului. Un alt studiu publicat în The Journal of American Medical Association în anul 2002, a ajuns la concluzia că "majoritatea copiilor expuşi la doi sau mai mulţi câini, sau pisici, în primul an de viaţă, au avut un risc scăzut de a dezvolta alergii la acarieni, rugină şi păr de animale". Cercetătorii sugerează că expunerea la un câine sau la o pisică în primul an de viaţă poate reduce riscul de a deveni alergici la animale. Sursa: New York Times primulasalt@yahoo.com (CONSTANTIN TITUS CRISTIAN) Mon, 27 Jun 2011 00:00:00 +0300 http://lup-alb.ro/articles/402/1/CANISA-de-LUPI-ALBI-LA-TVR CANISA de LUPI ALBI LA TVR 13 MARTIE 2011, emisiunea DANUTZ SRL ! Multumim din suflet TUTUROR celor care ne-au sprijinit !!!   primulasalt@yahoo.com (CONSTANTIN TITUS CRISTIAN) Sun, 13 Mar 2011 00:00:00 +0200 http://lup-alb.ro/articles/312/1/Interviu-despre-Canisa-de-Lupi-Albi-la-Stirile-Kanal-D%2C-Martie-2010 Am fost contactati de cei de la Kanal D pentru un interviu si am acceptat cu placere. Au fost si unele inadvertente dar in general interviul a fost reusit ! http://www.kanald.ro/dstiri/babel/2010-03-09-Lupi-de-Bucuresti/2010-03-09-Lupi-de-Bucuresti.html Sper ca va place !!! primulasalt@yahoo.com (CONSTANTIN TITUS CRISTIAN) Thu, 01 Apr 2010 00:00:00 +0300 http://lup-alb.ro/articles/173/1/Fratele-lui-Che-e-campion-mondial Fratele lui Che (Cherokee Boy du Bois des Ternes) este CAMPIONUL LUMII 2008BBI - World Winner 2008CHEROKEE BALTIC BEAUTY DU BOIS DES TERNES LOF LB.BLS 3222 V: Tracker du Bois des Ternes M: Dakota van Hiemrod Z: Nathalie Touretta B: Tamara KrainevaPuteti vedea AICI ! primulasalt@yahoo.com (CONSTANTIN TITUS CRISTIAN) Wed, 27 May 2009 00:00:00 +0300 http://lup-alb.ro/articles/146/1/Libertatea-%2809-noiembrie-2008%29 Bart, Ronny, Cherokee, Florida, Ita, Sonia şi Sue sunt şapte lupi albi cum rar pot fi văzuţi. Această rasă a început să fie înmulţită în Europa acum 20 de ani, iar Cristian Constantin din Bucureşti este singurul crescător din România. Rasa ciobănesc german de culoare albă - sau lup alb, cum i se spune în mod comun - îşi are rădăcinile în Europa.În jurul anului 1933, rasa a fost interzisă de Hitler, din cauza culorii, care o dădea de gol în faţa inamicului.Din această cauză a dispărut de pe continentul nostru, unde a fost readusă abia la începutul anilor '80, în Elveţia. În acest moment, în Europa există doar 30-40 de crescători de lupi albi şi, printre ei, se numără şi Cristian Constantin, din Bucureşti. "M-am îndrăgostit de această rasă la prima vedere. Am adus câini din mai multe ţări europene şi am început să îi cresc şi să îi înmulţesc.Fiecare îmi e foarte drag şi îi iubesc pe toţi pentru frumuseţea şi temperamentul lor extraordinar de docil, echilibrat şi devotat. Pentru mine e vorba de pasiune, nu trăiesc de pe urma puilor.Pe primii i-am dat cadou, deşi mă costă cam 2.000-2.500 de euro un exemplar. Consider că rasa aceasta merită să se dezvolte şi în România şi fac tot posibilul să menţin standardul sus", ne-a spus crescătorul. Chiar dacă are o adevărată haită de lupi alături, Cristian nu se opreşte aici. El plănuieşte să mai aducă un mascul din Belgia, unul cu pedigri deosebit. Link catre articol : http://www.libertatea.ro/stire/i-ar-placea-sa-ai-un-lup-alb-220174.html . primulasalt@yahoo.com (CONSTANTIN TITUS CRISTIAN) Mon, 10 Nov 2008 00:00:00 +0200 http://lup-alb.ro/articles/32/1/Animale.ro    Ciobanesc alb elvetian Este un caine temperamental, fara a fi nervos, este atent, vigilent, gentil, un companion de incredere. In imprejurari necunoscute, este un caine prudent si retinut, initial, apoi devine curios. Istoric si origine     Din anul 1933, de cand standardul original al rasei Ciobanesc German a stipulat ca roba alba era un defect eliminator, exemplarele albe ale acestei rase au disparut practic de pe continentul european. Datorita cresterii lor independente in America si Canada, totusi, cainii ciobanesti albi au supravietuit si au devenit incetul cu incetul o rasa de caini distincta. Primele exemplare albe ale acestei rase au fost importate in Elvetia la inceputul anilor '70 . Masculul Lobo, nascut la 05.03.1966, a fost primul caine inscris in Registrul Genealogic al Ciobanescului Elvetian, fiind considerat intemeietorul rasei. Descendentii lui au fost inscrisi in Registrul rasei, ca si alti caini importati din SUA si Canada, care s-au inmultit treptat , astazi existand cateva mii de exemplare ale rasei , raspandite prin toata Europa. In cursul acestor ani, cainele de rasa Ciobanesc Elvetian s-a detasat net de stramosul sau, Ciobanescul German , atat din punct de vedere anatomic, cat si al temperamentului si caracterului. De aceea, din anul 1991, el este recunoscut pe plan national in Elvetia , ca o noua rasa de caini, numita Ciobanesc Alb. Olanda, Danemarca si Cehia au urmat exemplul Elvetiei si au inregistrat aceasta rasa ca rasa recunoscuta pe plan national. Aspect exterior si dimensiuni     Ciobanescul Elvetian este un caine puternic, musculos, de talie medie , cu roba alba, urechile erecte, forma corpului este alungita, iar scheletul este de marime medie, elegant si armonios ca ansamblu general. Ca si proportii importante ar fi raportul dintre lungimea corpului, de la punctul umarului la punctul crupei si inaltimea le greaban =12/10 , iar distanta de la stop la trufa ceva mai mica decat distanta de la stop la protuberanta occipitalului. Talia acestui caine este de 60-66 cm pentru masculi si 55-61 cm la femele, cu o greutate de 30-40kg masculii si 25-35 kg femelele. Daca apar exemplare care corespund ca si conformatie, dar au o greutate usor sub sau peste limita, acestea sunt acceptate la reproductie, nu se elimina. Capul este puternic, uscativ, fin cizelat , bine proportionat fata de corp. Vazut din profil si de sus, cainele are o forma ascutita. Axele craniului si fruntii sunt paralele. Occipitalul este usor rotunjit , cu o cuta centrala. Stopul este lin, dar bine evidentiat. Regiunea faciala prezinta nasul de marime medie, negru, de dorit, dar se accepta si nasul asa zis de zapada, sau de culoare mai deschisa decat negru. Botul acestui caine este puternic, de lungime moderata, in raport cu craniul.Buzele sunt uscative, strans inhise, trebuie sa fie negre sau cat mai inchise la culoare. Falcile sunt puternice, cu dentitia completa si muscatura in foarfece. Arcadele dentare trebuie sa fie dispuse perpendicular pe maxilar (axul dintelui sa formeze cu maxilarul un unghi drept). Ochii sunt de marime medie , migdalati, plasati usor oblic, de culoare caprui sau caprui inchis, pleaopele bine conturate, de preferat cu marginile negre. 25 Aprilie 2007 Echipa animale.ro primulasalt@yahoo.com (CONSTANTIN TITUS CRISTIAN) Wed, 02 Jul 2008 00:00:00 +0300 http://lup-alb.ro/articles/31/1/Cancan Lupii albi, interzisi de Hitler, au ajuns in ograda unui bucurestean !24-sept.2007 INITIATIVA. Cristian Constantin, "importatorul" rasei de ciobanesti albi in Romania, are o relatie speciala cu patrupedele sale, acestea fiind usor de dresat Raritate. In Romania, exista numai 50 de astfel de exemplare canine Alexandra NastaseUn bucurestean vrea sa promoveze in Romania o rasa foarte rara de caini. Este vorba despre ciobanescul alb, care isi are radacinile strans legate de originea ciobanescului german. Cristian Constantin a adus primii pui in urma cu sase ani, dupa ce a vazut astfel de exemplare la un crescator din Elvetia. "Atunci am venit in tara cu cinci catei, dintre care am pastrat si eu, dar am facut si cadou. Din cate stiu eu, in prezent, cred ca sunt aproape 50 de lupi albi in toata tara, iar proprietarii lor i-au cumparat de la mine", ne-a marturisit Cristian Constantin. Printre posesorii unui astfel de exemplar se numara Valentin Darie, membru al grupului Divertis, actorul Mircea Diaconu, dar si fostul premier Adrian Nastase. De curand, crescatorul a adus alti patru caini, pe care i-a achizitionat cu cate 1.200 de euro fiecare. "Pe acestia intentionez sa ii pastrez pentru mine. In cateva saptamani, insa, se vor naste alti pui care sunt de vanzare, iar pretul unuia va fi de 300 de euro", ne-a povestit proprietarul. Cum cererile sunt foarte multe, cei interesati sa cumpere un astfel de caine trebuie sa se inscrie pe o lista de asteptare. Desi sunt animale prietenoase si usor de dresat, istoria spune despre acesti caini ca ar fi fost interzisi de Hitler, din cauza ca acesta detesta albul, un simbol al pacii. Articolul il puteti vedea si AICI primulasalt@yahoo.com (CONSTANTIN TITUS CRISTIAN) Wed, 02 Jul 2008 00:00:00 +0300 http://lup-alb.ro/articles/13/1/Rasecaini.ro   Talie : Medie Tara de origine : Descendent direct al Ciobanescului German Culori : Alb Inaltime : 60-65cm Greutate : 35-40kg Durata : 12 ani Boli : Displazie de sold, probleme la ochi, dinti, blana sau piele, alergii Temperament : Prietenos, atent si loial    Descriere: Rasa ciobanesc alb elvetian seamana foarte mult cu ciobanescul german in afara de culoare. Are blana lunga si stufoasa. Culoarea este intotdeauna alba.    Temperament: Ciobanescul alb elvetian este prietenos, atent si loial.    Este foarte protectiv cu familia. Este precaut cu strainii, dar nu devine agresiv.    Are un temperament mai calm decat cel al unui ciobanesc german.    Le place sa munceasca si sa stea aproape stapanului. Fiind foarte inteligent, este usor de dresat, invatand repede.    Ciobnescul alb elvetian poate fi foarte sensibil, chiar timid. Sunt obedienti si nu necesita metode dure de antrenament.    Este foarte important sa fie socializat de mic, avand dese intalniri cu diferite animale, oameni, lucruri sau situatii care sa-l ajute sa creasca intr-un mod echilibrat. De obicei se intelege bine cu alte rase de caini si chiar cu copii. Se intelege si cu pisicile atata timp cat e socializat cu ele de mic.    Ciobanescul alb este recunoscut ca un caine foarte galagios. Se zice ca \'poarta mereu conversatii cu cainele vecinului\'.    Conditii de trai: Ciobanescul alb elvetian poate trai bine intr-un apartament daca beneficiaza de suficiente exercitii. primulasalt@yahoo.com (CONSTANTIN TITUS CRISTIAN) Sun, 15 Jun 2008 00:00:00 +0300 http://lup-alb.ro/articles/12/1/Imperecheri.ro Standard FCI nr. 347 OrigineaElvetia Aspectul generalPuternic, muschi bine dezvoltati, marime medie, caine ciobanesc alb cu urechi ciulite (ridicate), strat dublu de blana sau strat dublu de blana lunga; forma rectangulara; osatura de dimensiune medie si eleganta, contur si aspect exterior armonios. Proportii importanteMasculi: 60-66 cm, cca 30-40 kg Femele: 55-61 cm, cca 25-35 kg Cainii care sunt putin sub sau peste standarde nu trebuie sa fie descalificati.Forma rectangulara cu lungime moderata. Lungimea copului fata de inaltimea la greaban = 12 : 10 CapulCapul: puternic, uscat (arid) si bine cizelat, bine proportionat cu restul corpului. Vazut de deasupra sau din lateral, nasul are catre varf o forma triunghiulara. Axele craniului si fruntii sunt paralele. In regiunea craniana: craniul - doar putin rotunjit, brazdat pe centru; stopul - distinct, usor ridicat In regiunea faciala: nasul - forma normala, dimensiune medie, de preferat/natural negru, nasul ca zapada (pierdere de pigment ce rezulta in pete roz) este tolerat; botul - puternic si moderat de lung, podul nazal si linia de jos a botului sunt drepte, usor convergente spre nas; buzele - uscate, se inchid compact/strans, negre; dintii - puternici si completi, muscatura de foarfeca. Dintii trebuie sa fie pozitionati in forma patrata/dreptunghica pe falca/maxilar. Ochii - marime medie, forma de migdala, putin oblici cu margini negre bine incadrate, culoarea este de la maro/caprui inchis pana la negru. Urechile dispuse sus, purtate vertical; urechi ciulite (ridicate), paralele si orientate in fata; sub forma de dreptunghi, la varf usor triunghiular-rotunjite; acoperite cu par scurt. Gatul - lungime medie si musculos, larg la baza, fara barbie; linia arcuita a spatelui se intinde elegant, fara intrerupere, de la capul tinut la o inaltime moderata pana la greaban; linia gatului trebuie sa fie usor inclinata spre osul pieptului. Gatul, linia superioara, corpulCorpul e puternic, musculos, lungime medie. Greaban pronuntate; se imbina bine cu gatul si cu spatele. Spatele - drept si nivelat, musculatura puternica. Crupa - lunga si de latime medie; aproximativ orizontala, coborand usor catre spate. Pieptul - nu foarte lat; adanc, aproximativ 50% din inaltimea la greaban, ajungand pana la coate; oval; pieptul si cutia toracica bine extinse spre spate. Capul pieptului proeminent.Abdomenul si partile laterale - zvelt, partile laterale ferme; linia inferioara usor ascendenta. Coada in forma de sabie, stufoasa, se subtiaza spre varf; asezata mai degraba in adancime; ajunge cel putin pana la jaret; in rest atarna drept in jos sau cu o usoara forma de sabie curbata in a treia parte (segment) spre capat; in miscare este purtata mai sus dar niciodata mai sus de linia cea mai inalta a corpului. Trenul anteriorPicioarele din fata drepte, vazute din fata; asezate la o distanta moderata unul de altul; bine unghiulate, vazute din profil. Umerii - omoplati lungi si bine intinsi pe spate; bine unghiulati; intreg umarul are o musculatura dezvoltata. Partea de sus a picioarelor din fata este dreapta, potrivit de lunga, muschi puternici. La partea de jos a picioarelor din fata este lung, drept, puternic.Chisita - ferma si foarte putin oblica. Trenul posteriorPicioarele din spate - vazute din spate, drepte si paralele; cand sta in picioare nu sunt prea departate; vazut din lateral, unghiulatie potrivita. Coapsa superioara e de lungime medie, muschi puternici. Coapsa inferioara are lungime medie, dispusa oblic, cu osatura solida si muschi puternici. Incheietura jaretului - puternica, bine unghiulata. Jaretul are lungime medie, drept, puternic; pintenii trebuie ?ndepartati. Picioare - ovale, cele din spate fiind putin mai lungi decat cele din fata; degetele stranse si bine arcuite; pernite ferme si negre; de dorit sa aiba unghii negre. RobaLungime medie, strat dublu de blana aproape de piele sau strat dublu de blana lunga; stratul inferior de blana (puful) abundent, acoperit cu par protector tare, cu firul drept, botul, fata, urechile si partea din fata a picioarelor sunt acoperite cu par mai subtire; pe gat si pe partea din spate a picioarelor blana este putin mai lunga. Se permite parul tare, usor ondulat. Pielea trebuie sa fie fara incretituri sau cute, se intinde fin pe musculatura, inchis pigmentata. Culori si semnealb, este de preferat albul pur. MiscareaSecventa a pasilor elastica si ritmica, cu mers egal si rezistent; picioarele din fata sunt aruncate in afara cu putere; la trap se remarca o acoperire speciala a terenului, fluenta. TemperamentulVivace, fara nervozitate, atent si pazitor; prietenos cu cei pe care ii cunoaste bine, loial si afectuos; usor de dresat si echilibrat; rezervat fata de straini dar nu temator sau agresiv; abordeaza mediul necunoscut cu rezervare si cu precautie la inceput, apoi cu curiozitate. AlteleNota: Masculii trebuie sa prezinte doua testicule normal dezvoltate, complet coborate in scrot. Defecte eliminatoriiOrice abatere de la punctele precedente (anterioare) se va considera defect iar seriozitatea cu care trebuie privit defectul va fi direct proportionala cu gradul lui. Greseli minore culoare a blanii de pe varful urechilor usor salbatica (galbui deschis sau tente de roscat) sau pe partea din fata sau din spate a cozii. Greseli majore aspect greoi (masiv), constructie scurta (forma patratoasa) masculinitate sau feminitate neclar definite lipsa dintilor altii decat M3 sau cel mult doi PM1 ochi albastri, ochi bulbucati urechi lasate, care atarna, urechi semi-ciulite, urechi pleostite curbura (scobitura) puternica a liniei spatelui coada tinuta covrig, coada innodata, coada purtata pe spate textura parului: stratul exterior de blana moale, matasos; blana lanoasa, creata, deschisa; par lung, fara stratul inferior (puf). culoarea parului: culoarea blanii de pe varful urechilor puternic salbatica (decolorare in galbui deschis sau tente de roscat) sau pe partea din fata sau din spate a cozii totala lipsa de pigment, albinos deficiente de caacter: timiditate, agresivitate De stiutLupul alb e un caine de familie sau pentru ajutor in munca, cu o prietenie speciala fata de copii, caine de paza foarte receptiv, voios (vesel) si rapid in invatare. Stiati caScurt sumar istoric: Deoarece standardul original al Cainelui Ciobanesc German stipula in 1933 ca o blana alba constituie o greseala descalificanta, Cainii Ciobanesti Germani Albi au disparut aproape complet de pe continentul European. Doar multumita faptului ca au continuat sa fie crescuti in mod independent in America si Canada, Ciobanestii Albi au supravietuit si s-au dezvoltat treptat ca o rasa distincta. Primii caini de aceasta rasa au fost reimportanti in Elvetia la inceputul anilor 70. Inainte ca acesti Caini Ciobanesti Germani cu blana alba sa fie eliminati si din standardele de rasa din America, masculul ?Lobo", nascut in America pe 5 martie 1966 a fost inregistrat in Swiss Stud Book (SHSB). Descendentii acestui ultim mascul ce a fost inregistrat in SHSB, impreuna cu alti ciobanesti albi importati din America sau Canada, s-au inmultit treptat. In acest moment sunt cateva sute de Ciobanesti Albi de rasa pura de mai multe generatii raspanditi in toata Europa. In ultimele trei decenii, anatomia si caracterul Ciobanescului Alb s-au distantat distinctiv de cele ale stramosului lui German. Pentru acest motiv, a fost recunoscut in Elvetia din 1991 ca o noua rasa sub denumirea de ?Ciobanescul Alb". (Olanda, Danemarca si Cehia au urmat exemplul si inregistreaza acum Ciobanescul Alb ca rasa nationala recunoscuta). Prezentare realizata de: www.lupi-albi.ro </LOOP name="prez_rasa"> primulasalt@yahoo.com (CONSTANTIN TITUS CRISTIAN) Sun, 15 Jun 2008 00:00:00 +0300 http://lup-alb.ro/articles/11/1/Animalutze.com Ciobanescul Alb Elvetianse adapteaza în orice mediu si se simte la fel de bine într-un apartament ca si într-o curte. "El este foarte jucaus, dar poate ramâne, la fel de bine, asezat calm la picioarele dumneavoastra, când luati masa la restaurant", afirma Joannes Kraakman, un cunoscut crescator.Ciobanescul Alb are nevoie de exercitii, ca orice alta rasa. Zilnic doua plimbari, la ore regulate, sunt suficiente. Si daca nu ramâne singur mult timp, totul este în regula. Pentru a-i pastra frumusetea parului, este suficient sa fie periat zilnic. Chiar daca este alb, nu se murdareste prea usor si pare ca se curata singur de murdarie. Ciobanescul Alb este înzestrat de natura cu o sanatate de fier. Cu spatele lui ferm si crupa dreapta, Ciobanescul Alb nu este predispus la displazie coxo-femurala, asa cum se întâmpla cel mai frecvent în cazul raselor de talie mijlocie si mare. Hrana uscata este, bineînteles, recomandata. "Ciobanescul Alb nu este foarte mâncacios. El manânca atât cât are nevoie si lasa restul, chiar daca e plin castronul. Trebuie sa manânce de doua ori pe zi, o treime dimineata si restul seara, ca sa se evite torsiunea de stomac", explica tot Joannes Kraakman. E un câine care vrea cu orice pret sa-i faca pe plac stapânului, motiv pentru care poate fi dresat foarte usor. <?XML:NAMESPACE PREFIX = O /><O:P ctxAsBoom_True></O:P> <O:P ctxAsBoom_True></O:P> Acelasi crescator afirma ca acest câine "este mai degraba unul de companie decât de munca. El este mai putin bun pentru atac decât Ciobanescul German." Explicatia este ca, timp de decenii, aptitudinile de paza si de protectie nu au fost un criteriu de selectie, ba chiar s-au preferat exemplarele cât mai sociabile si mai blânde. Nu este nevoie sa fie pedepsit, pentru ca are un instinct de dominare putin dezvoltat, spre deosebire de alte rase, si este ascultator pentru ca doreste sa-i faca placere stapânului. <O:P ctxAsBoom_True></O:P> <O:P ctxAsBoom_True></O:P> Acest câine calm si echilibrat este si un companion perfect pentru copii. Este sociabil si se întelege bine chiar si cu celelalte animale: pisici, cai si alti câini. El este un bun câine de familie, vigilent, si nu trebuie sa fie agresiv. Este plin de temperament, fara sa fie nervos, stie sa-si demonstreze dragostea si fidelitatea fata de membrii familiei, fara sa fie agasant. În situatii neasteptate se arata mai degraba prudent si retinut, decât curios sau agresiv.articol oferit de:Titus-Cristian Constantin http://www.lupi-albi.ro primulasalt@yahoo.com (CONSTANTIN TITUS CRISTIAN) Sun, 15 Jun 2008 00:00:00 +0300 http://lup-alb.ro/articles/8/1/Caini-pisici.com  CIOBANESC ALB ELVETIAN --- Talie: medie Origine: descendent direct al Ciobanescului German Culori: alb Inaltime: 60-65cm Greutate: 35-40kg Durata vietii: 12 ani Boli frecvente: probleme la ochi, dinti, blana sau piele, alergii Temperament: prietenos, atent si loial Descriere: Rasa ciobanesc alb elvetian seamana foarte mult cu ciobanescul german in afara de culoare. Are blana lunga si stufoasa. Culoarea este intotdeauna alba.Temperament: Ciobanescul alb elvetian este prietenos, atent si loial. Este foarte protectiv cu familia. Este precaut cu strainii, dar nu devine agresiv. Are un temperament mai calm decat cel al unui ciobanesc german. Le place sa munceasca si sa stea aproape stapanului. Fiind foarte inteligent, este usor de dresat, invatand repede. ciobnescul alb elvetian poate fi foarte sensibil, chiar timid. Sunt obedienti si nu necesita metode dure de antrenament. Este foarte important sa fie socializat de mic, avand dese intalniri cu diferite animale, oameni, lucruri sau situatii care sa-l ajute sa creasca intr-un mod echilibrat. De obicei se intelege bine cu alte rase de caini si chiar cu copii. Se intelege si cu pisicile atata timp cat e socializat cu ele de mic. Ciobanescul alb este recunoscut ca un caine foarte galagios. Se zice ca 'poarta mereu conversatii cu cainele vecinului'. Conditii de trai: Ciobanescul alb elvetian poate trai bine intr-un apartament daca beneficiaza de suficiente exercitii. primulasalt@yahoo.com (CONSTANTIN TITUS CRISTIAN) Sun, 15 Jun 2008 00:00:00 +0300 http://lup-alb.ro/articles/7/1/Caracteristici-ale-ciobanescului-alb-elvetian Ciobanesc Alb... Elvetian Iata ca va prezentam cea mai noua dintre rasele recunoscute de catre FCI: Ciobanescul Alb Elveţian, fost "americano-canadian", fost "canadian", fost subiect de aprigi dispute şi ţinta pentru nedrepte acuzaţii. Deşi Ciobanescul Alb şi Ciobanescul German au, în mod cert, un punct comun de plecare, între aceste rase au aparut, cu timpul, serioase diferenţe de morfologie, datorate criteriilor diferite abordate în selecţie: Ciobanescul Alb a ramas doar un câine lupoid, solid şi frumos, în timp ce Ciobanescul German a devenit rasa cu cea mai stricta şi sofisticata selecţie. Faţa de cel German, Ciobanescul Alb este mai mare, crupa lui este aproape dreapta şi mai lunga, iar cazurile de displazie sunt înca foarte rare. Din câteva carţi dedicate istoriei şi evoluţiei Ciobanescului German, aflam date importante despre primele exemplare albe prezentate în expoziţiile germane. Evident, totul se întâmpla înainte sa fi început selecţia rasei denumite astazi Ciobanesc German. Astfel, în 1882, la expoziţia de la Hanovra au fost prezentaţi doi Ciobaneşti de culoare alba, unul dintre ei având numele Greif. Apoi Greif a aparut din nou în expoziţie, tot la Hanovra, în 1887. Un an mai târziu, la Hamburg, a fost expusa femela Greifa, iar în 1889 a aparut şi masculul Greif II. Toţi aceşti Ciobaneşti de culoare alba erau înregistraţi pe numele baronului von Knigge. Apoi, în 1899, capitanul Max von Stephanitz cumpara un exemplar de Ciobanesc German, pe Hektor Linksrein. Pornind de la Hektor, von Stephanitz a început selecţia Ciobaneştilor Germani. Însa, ceea ce se spune foarte rar este ca Greif a fost unul dintre bunicii lui Hektor! În consecinţa, genele albe existente în "bagajul" lui Hektor au fost transmise urmaşilor lui, aşa ca lui Hektor i se poate atribui o paternitate dubla: a Ciobaneştilor Germani, dar şi a Ciobaneştilor Albi. În timp ce în Germania, sub "bagheta" lui Von Stephanitz, activa Clubul de Ciobanesc German (SV), Ann Tracy, a fondat în 1912, la New York, prima Asociaţie pentru Ciobaneştii Germani din America. Chiar din primele generaţii importate din Germania, apar pui de culoare alba. Primii câini importaţi de Ann Tracy aveau strânse legaturi de rudenie cu Greif şi Greif II, aşa ca în canisa ei s-au nascut şi pui albi, aceştia fiind primii Ciobaneşti Germani de culoare alba înregistraţi în AKC. Cum americanii au obiceiul de a nu prea respecta Standardele FCI ale raselor originare din alte ţari, culoarea alba nu a fost exclusa din Standardul american al Ciobanescului German decât în anul 1968! Dar Ciobaneştii albi devenisera destul de populari în SUA, înca de la începutul anilor '60, mai ales datorita promovarii prin televiziune. Cam tot pe atunci au aparut şi primele polemici, generate de acuzaţiile crescatorilor de Ciobaneşti "normali", care susţineau ca omologii lor care creşteau Ciobaneşti Albi produceau exemplare cu serioase probleme genetice. Ca reacţie la excluderea exemplarelor albe, în SUA ia naştere imediat un Club de Ciobaneşti Albi. Aceeaşi situaţie se repeta în Canada. În aceeaşi perioada, la începutul anilor '70, primii Ciobaneşti Albi sunt re-exportaţi Europa, mai precis în Elveţia, iar masculul Lobo, nascut în Statele Unite la 5 martie 1966, a fost înscris în Cartea de Origini Elveţiana (LOSH). În paralel, câţiva pasionaţi din Olanda şi Danemarca importau şi ei alte câteva exemplare. Din canisa elveţiana Kron provine Kron's Rani von Finn, care a fost cumparat de germanul Martin Faustmann, în 1980. Si uite aşa, Ciobanescul Alb se reîntorcea acasa, în Germania, dupa aproape un secol de "exil". Si nu numai ca se reîntoarce, dar câştiga şi popularitate în rândurile publicului şi crescatorilor. În 1992, Raad van Beheer, Asociaţia chinologica naţionala din Olanda, a acceptat sa înscrie Ciobaneştii Albi într-un registru genealogic separat (Registru de Aşteptare), exemplul ei fiind urmat la scurt timp şi de alte ţari europene, printre care Cehia, Suedia, Danemarca, Norvegia şi Austria. În 1984 s-a înfiinţat şi WSU (Weisser Schäferhund Union - Uniunea Ciobanescului Alb). Din punctul de vedere al FCI, Ciobanescul Alb a continuat sa fie, însa, "ostracizat". Cu scopul de a obţine recunoaşterea oficiala a rasei, a fost înfiinţata IWSF (International White Shepherd Federation - Federaţia Internaţionala a Ciobanescului Alb) dar, conform regulamentelor, cererea de înregistrare la FCI ar fi trebuit sa fie înaintata de Germania, în calitatea ei de ţara de origine a rasei. Pentru ca Germania nu a luat aceasta hotarâre, Canada ramânea singura care putea sa faca acest lucru, utilizând denumirea Ciobanesc Alb Canadian. Prea multe informaţii "din culise" nu ştim, dar, în cele din urma, dosarul de omologare provizorie a rasei Ciobanesc Alb a fost depus la FCI de catre... Elveţia. Si acordul FCI nu a întârziat, astfel încât, începând cu 18 decembrie 2002, în Nomenclatorul FCI, la secţiunea raselor în curs de omologare, a fost înregistrat Ciobanescul Alb Elveţian, cu numarul de Standard 347. De ce "elveţian" şi nu "canadian" sau "americano-canadian", iata discuţii care nici nu mai au rost, important fiind doar ca printr-o hotarâre salutara s-a reparat nedreptatea care i s-a facut acestui câine, deja prea mult timp. Si, cu siguranţa, în curând vom vedea Ciobanescul Alb câştigând "locuri fruntaşe" la concursurile BOG şi BIS. Intretinere Ciobanescul Alb se adapteaza în orice mediu şi se simte la fel de bine într-un apartament ca şi într-o curte. "El este foarte jucauş, dar poate ramâne, la fel de bine, aşezat calm la picioarele dumneavoastra, când luaţi masa la restaurant", afirma Joannes Kraakman, un cunoscut crescator. Ciobanescul Alb are nevoie de exerciţii, ca orice alta rasa. Zilnic doua plimbari, la ore regulate, sunt suficiente. Si daca nu ramâne singur mult timp, totul este în regula. Pentru a-i pastra frumuseţea parului, este suficient sa fie periat zilnic. Chiar daca este alb, nu se murdareşte prea uşor şi pare ca se curaţa singur de murdarie. Ciobanescul Alb este înzestrat de natura cu o sanatate de fier. Cu spatele lui ferm şi crupa dreapta, Ciobanescul Alb nu este predispus la displazie coxo-femurala, aşa cum se întâmpla cel mai frecvent în cazul raselor de talie mijlocie şi mare. Hrana uscata este, bineînţeles, recomandata. "Ciobanescul Alb nu este foarte mâncacios. El manânca atât cât are nevoie şi lasa restul, chiar daca e plin castronul. Trebuie sa manânce de doua ori pe zi, o treime dimineaţa şi restul seara, ca sa se evite torsiunea de stomac", explica tot Joannes Kraakman. E un câine care vrea cu orice preţ sa-i faca pe plac stapânului, motiv pentru care poate fi dresat foarte uşor. Acelaşi crescator afirma ca acest câine "este mai degraba unul de companie decât de munca. El este mai puţin bun pentru atac decât Ciobanescul German." Explicaţia este ca, timp de decenii, aptitudinile de paza şi de protecţie nu au fost un criteriu de selecţie, ba chiar s-au preferat exemplarele cât mai sociabile şi mai blânde. Nu este nevoie sa fie pedepsit, pentru ca are un instinct de dominare puţin dezvoltat, spre deosebire de alte rase, şi este ascultator pentru ca doreşte sa-i faca placere stapânului. Acest câine calm şi echilibrat este şi un companion perfect pentru copii. Este sociabil şi se înţelege bine chiar şi cu celelalte animale: pisici, cai şi alţi câini. El este un bun câine de familie, vigilent, şi nu trebuie sa fie agresiv. Este plin de temperament, fara sa fie nervos, ştie sa-şi demonstreze dragostea şi fidelitatea faţa de membrii familiei, fara sa fie agasant. În situaţii neaşteptate se arata mai degraba prudent şi reţinut, decât curios sau agresiv. primulasalt@yahoo.com (CONSTANTIN TITUS CRISTIAN) Sun, 15 Jun 2008 00:00:00 +0300